Ady Endre si Berta Boncza

" Ciucea: un sătuc de români, cu prăvălie, cârciumă şi chiar cu hotel; o colonie cu gatere care exploatau lemnul."
Csinszka, Életem könyve, Magyar Könyvklub, 1990

Aşa rememorează Berta Boncza (Csinszka) imaginea idilică a micului sat Ciucea, care i-a ocrotit şi încântat copilăria. Coame golaşe şi sterpe, presărate cu o vegetaţie săracă, împreunându-şi umerii spre a bara zvârcolirea nărăvaşă a Crișului Repede în curgerea sa spre câmpia maghiară. Cheile Ciucii îşi înalţă şi acum spinările ascuţite peste care se rostogolesc apele limpezi, cristaline, ale râului de munte, mărginit acum de păduri.

Mormântul Bertei Boncza realizat de Vilt Tibor (Budapesta, Farkasréti temető)

Boncza Miklós

Tatăl său, Boncza Miklós, avocat din Huedin, devenit deputat în Parlamentul de la Budapesta, a cumpărat de la săteni pământurile care se învecinau cu Cheile Ciucii, construind aici un conac de vânătoare la sugestia nepoatei sale de soră, Berta Török, care locuia la Cluj şi de care se îndrăgostise, fermecătoarea adolescentă acceptând să-i fie soţie. Berta (devenită prin căsătoria cu unchiul său Berta Boncza) i-a dăruit acestuia o fiică (7 iunie 1894). Din nefericire, la naștere, tânăra soţie a murit. Deprimat și dezamăgit, tatăl nu precupeţește nimic pentru a-i asigura fiicei sale un viitor fericit.

Berta Török

Fetiţa primește o educaţie aleasă la Zirzen Institut (Școala germană pentru tinerele fete) de la Budapesta și apoi este trimisă la Internatul (Pensionul) de Fete din Lutry (Elveţia). Aici, pe lângă studiul limbilor străine, își dezvoltă aptitudinile artistice, pictând și scriind poezii. Fire romantică, predispusă la reverie și visare, se apropie de poezia lui Ady Endre, descoperind cu surprindere afinităţi elective cu marele poet, cu poezia lui tumultuoasă, constatând că de locul de origine al acestuia nu o despărţeau decât câteva zeci de kilometri. Se decide să-i trimită marelui artist câteva din încercările sale literare, pe adresa revistei Nyugat (Occident) unde Ady deţinea și rubrica Poșta Redacţiei, invitându-l, totodată, să o viziteze la Ciucea.

Berta Boncza (Csinszka)

Dragă Ady Endre,
Aici în Elveţia, într-un pension de domnișoare, am primit poza dumitale. Iartă-mă, dar este îngrozitor să mă gândesc că unul dintre cei mai geniali poeţi maghiari e așa de bolnav, așa de tânăr și așa fără de speranţă. Nu știu dacă e bună cu tine a dumitale Léda, dar te rog să te îngrijești. Am doar 16 ani și te rog să treci cu vederea versurile pe care le-am scris în taină, și să nu fi prea aspru în critică, deoarece aici nu sunt luate în considerare versurile unei femei. Sunt pregătită să înfrunt lenea artiștilor maghiari, și din această cauză nu aștept răspuns.
Boncza Berta (1911)

Indiferent sentimental și puţin impresionat de versurile Bertei, Ady răspunde într-un târziu, aproape de Crăciunul anului 1911, pe când Berta se afla la ski, într-o staţiune italiană:

Dragă Domnișoară fericită de 16 ani, am fost bolnav și încă mai sunt, de aceea am întârziat cu răspunsul!... Dintre poeziile pe care mi le-ai trimis, prima mi-a creat o senzaţie deosebit de plăcută. Dumneata, la vârsta ta, nu poţi simţi mai mult, deoarece pentru poezii reușite trebuie să plătești mișelește, cu o viaţă nereușită... Vă mulţumesc pentru că v-aţi gândit la mine! Vă doresc un An nou fericit și o Viaţă fericită! P.S. Cât despre întrebările dumitale, consideră natural să nu îţi răspund la ele acum. (Révész Béla, Ady Endre Tragédiája, 1922)
 

În pofida acestui răspuns dezarmant, adolescenta a continuat să-i trimită poetului mesaje pasionale. În preajma Paștelui anului 1914, eliberat de apăsătoarea tutelă sentimentală a Lédei (Adél Brüll), prima sa iubită, poetul se decide să răspundă avansurilor tinerei fete. După despărţirea de Léda, în 5 februarie 1912, din Sanatoriul de la Budapesta reia corespondenţa cu Berta:

Nu știu prea multe despre tine. Nu știu ce vrei să devii: pictoriţă, scriitoare sau soţie? Sau altceva. Acum sunt foarte apăsat de viaţă, dar încerc să-ţi răspund la câteva întrebări:
1. Trăiesc. Mă tot trezesc. Pentru sinucidere nu am destul talent și nici dreptul la așa ceva.
2. De un an și jumătate nu mai am societate, nu umblu în locuri publice, iar pe stradă nu merg decât în trăsuri închise.
3. Știu să plâng.
4. Cred că Ungaria nu s-a făcut fără rost și deoarece nu am făcut încă suficient pentru ea, o trăim.
5 și 6. Și să te bucuri, și să plângi este o obligaţie pentru toţi. Să fi fetiţă cuminte, să înveţi să ai speranţe și să nu vrei să licitezi peste măsură cu inteligenţa și cu șlefuirea sufletelor. Crede-mă: cultura noastră nu e un lucru atât de mare încât o fată sănătoasă să nu treacă cu ușurinţă peste ea. Îţi mulţumesc că te gândești cu așa mare dragoste la mine (lucru de care am acum atâta nevoie). Complimente, cu sinceră prietenie,
Ady Endre

După studiile din Elveţia, Berta se întoarce acasă la Ciucea. Cei doi ani care au urmat, Ady şi Berta au corespondat sporadic; Berta se logodește cu Béla, un student la iginerie mecanică, iar Ady - cu Dénes Zsófia, o tânără văduvă, ziaristă. După o petrecere cu prietenii la Oradea, în 23 aprilie 1914, Ady se decide spontan să o viziteze pe Berta la Ciucea. Sosește intempestiv aici, stă câteva zile fermecat de chipul angelic al Bertei, revine de Rusalii și dă curs arzătoarei pasiunii care mocnea în tânăra fiinţă. Sfidând orice convenienţă burgheză, tirania etică a diferenţei de vârstei, înfruntând rușinea unui presupus refuz, Ady Endre îi scrie tatălui fetei, Boncza Miklós - deputat la Budapesta, o scrisoare prin care îi cere mâna fetei. Evident, îl aștepta un refuz. Ecourile disperate ale acestui refuz, dorinţa sa de a-l depăși, se regăsesc în poezia Lesz más lakodalom (Va fi o nouă nuntă).

Ady Endre împreună cu Csinszka

Împotriva voinţei tatălui, Boncza Berta și Ady Endre se căsătoresc în secret la 26 mai 1915, la Budapesta, în prezenţa primarului Barczi István, locuind aici temporar, la hotelul Magyar Király. În cele din urmă, după ameninţări ale severului părinte cu dezmoștenirea fiicei și procese privind recuperarea prin majorat a averii tatălui de către aceasta, Boncza Miklós se împacă cu situaţia și acceptă ca îndrăgostiţii să locuiască în cele trei odăi anexe aflate în preajma conacului de vânătoare de la Ciucea (Casa Ady Endre).

Bunica Török, Ady Endre şi Csinszka

Boncza însuși părăsise domeniul de la Ciucea după moartea tinerei sale soţii, mutându-se pentru totdeauna la Budapesta. Bătrânul laifundiar, așa cum prevăzuse Ady Endre, nu avea o părere prea bună despre poeţi, cu atât mai mult despre anarhistul Ady, dar, acceptând strania și tulburătoarea pasiune a fiicei sale, îi încredinţează acesteia întregul domeniu de la Ciucea.

Ady şi Csinszka la Ciucea

Fericirea îndrăgostiţilor a fost de scurtă durată. Șederea la Ciucea a lui Ady a fost prolifică sub raportul creaţiei. Dar, la primele zile după căsătorie, Ady nu se mai abţine să bea. Raţia zilnică era de 3-4 sticle de vin de la cârciuma din localitate; fuma 120-150 ţigări pe zi. Sfârșitul anului îi găsește pe cei doi îndrăgostiţi săraci, întrucât tatăl Bertei micșorase dota acesteia, astfel încât viaţa la castel nu a fost prea îmbelșugată. În 1917, după moartea tatălui, Berta cumpără o casă la Budapesta, plănuind să părăsească împreună cu Ady domeniul de la Ciucea. Boala lui Ady, războiul, au măcinat repede această pasiune, silindu-i pe cei doi să plece la Budapesta în căutarea sănătăţii și a unei vieţi tihnite. Din păcate, nici acolo sănătatea lui Ady Endre nu s-a refăcut, poetul murind la 27 ianuarie 1919. Cochetul și romanticul conac de vânătoare - rămas fără stăpâni - a devenit o pradă ușoară pentru grupurile de dezertori din armată și bandele de răufăcători hoinărind după jafuri, prin destrămarea frontului militar și izbucnirea revoluţiei bolșevice la Budapesta. Doar zidurile și crenelurile au rămas, ascunzând, în dosul ferestrelor întunecate, mute, drama unei iubiri pasionante, fără sfârșit. Csinszka însăși se mută la Budapesta pentru a se dedica îngrijirii lui Ady.

Ady Endre bolnav

Poetul Ady Endre se îmbolnăvește grav în noiembrie 1918 și este îngrijit de Berta împreună cu o servitoare adusă de la Ciucea. După moartea poetului, Boncza Berta (Csinszka) - tânăra văduvă de 25 de ani - a rămas la Budapesta și s-a recăsătorit cu pictorul Márffy Ödön. Constrânsă de reglementările postbelice ale Păcii de la Paris (1920) - prin care teritoriul Transilvaniei revenea României - beneficiind de Legea Optanţilor emisă de statul român, Csinszka a ales să nu mai revină pe acel tărâm mirific al copilăriei sale și care îi aducea mereu aminte de drama marii sale iubiri nefericite. A preferat să scoată acest domeniu la vânzare, oferindu-i-l spre cumpărare lui Octavian Goga, poetul român cu care Ady Endre a fost în trainice și profunde relaţii de prietenie intelectuală. În anul 1920 domeniul a fost vândut contra sumei de 280.000 de coroane poetului român, care argumenta această opţiune printr-o atitudine de superioară recunoștinţă morală: O văduvă nu se refuză, și când acea văduvă este văduva lui Ady Endre, cumpăr proprietatea chiar dacă ar fi s-o dăruiesc cuiva!

Berta la Budapesta

Moartea Bertei survine subit, la 24 octombrie 1934, în timpul unei cine pe care o oferea prietenilor. Foarte veselă, izbucnește în râs și își pune capul pe masă. Rămase așa, cu ţigara căzută dintre degete, arzând faţa de masă. Când i-au ridicat capul, comesenii au constatat că Csinzska era moartă.

Mormântul Bertei Boncza realizat de Vilt Tibor (Budapesta, Farkasréti temető)