(01.07.2025 – 31.07.2025)
Descendent al uneia dintre cele mai vechi familii românești, prozatorul și memorialistul român Constantin Gane (27.03.1885 – 12.04.1962) de la o vârstă fragedă a fost pasionat de limbi străine, prinzând toate cele necesare dezvoltării sale intelectuale de la păstorii și dascălii care se perindau prin Moldova.
După absolvirea Liceului “A. T. Laurian” din Botoșani (1903), a studiat dreptul în Germania, în 1910 luându-și doctoratul, la Rostock.
La vârsta majoratului, părăsește țara de baștină pentru a se refugia, pentru o perioadă îndelungată, la Salonic (Grecia),
Pasionat de-a lungul vieții de istoria popoarelor, a înclinat spre domeniul politic, în calitate de ambasador la Atena (din 1941), preocupându-se inclusiv de drepturile românilor macedoneni.
Odată cu instalarea în România a regimului comunist, este capturat și judecat după legile opresive ale sistemului, găsindu-și sfârșitul între zidurile închisorii de la Aiud (trupul fiindu-i aruncat într-o groapă comună).
Cel mai de preț roman semnat de Gane este “Trecute vieți de doamne și domnițe”: o pagină de istorie realistă și dureroasă care descrie lupta necontenită a ființei umane între ideal și realitate, între neputință și curaj. În cele trei volume ale romanului premiat de Academia Română, apreciatul scriitor al secolului trecut a conturat chipuri şi personalități ale voievodeselor şi prințeselor române de odinioară, insuficient amintite în documentele vremii și foarte puțin apreciate pentru cutezanța şi hotărârea de a păstra credința, neamul sau tronul pentru soțul sau fiii lor.
Portretele Doamnelor şi Domniţelor române (unele puse gaj, victime ale alianţelor politice) s-au păstrat mult timp pe zidurile bisericilor sau mănăstirilor ctitorite de către soţii lor, pe broderii sau pietre de pe mormânt, poveștile vieţilor acestora pasionându-l în mod deosebit pe Constantin Gane.
În filozofia lui Nietzsche (care, proclamând idealul unei morale extrem de individualiste, aristocratice și intelectualiste, consideră drept valoare supremă desfășurarea “voinței de putere”), “supraomul” trebuie să suprime mila, altruismul și obligațiile social-politice.
Seria “Trecute vieți de doamne și domnițe” începe cu un citat al lui Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al sec. al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă (deși adesea controversată) asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat: “Învăţând istoria, simţi că ţi se transformă neîncetat nu numai spiritul, dar şi inima şi, contrar metafizicienilor, eşti fericit de-a găzdui în tine nu un suflet nemuritor, ci mai multe suflete muritoare”. În volumul expus al poveştii despre Doamnele şi Domniţele române apar portretizate soţiile şi ţiitoarele lui Ştefan cel Mare, ale lui Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.
Aidoma destinului dramatic al multor Domniţe din scrierile sale, autorul volumelor “Trecute vieți de doamne și domnițe” a avut un sfârşit tragic: arestat şi acuzat pe nedrept pentru realizarea politicii de dreapta, a fost dus la Penitenciarul cu regim de maximă siguranță Aiud, unde a decedat în 1962, la 77 de ani, după 15 ani de temniţă grea, trupul findu-i aruncat într-o groapă comună.
Cărțile “Bibliographie franco-roumaine” și “Les Oeuvres françaises relatives des auteurs Roumains” conținin o serie de lucrări ale autorilor francezi atât despre țara noastră, cât și despre autori români, iar cartea “Muncă socială și culturală” (cu dedicație, din 22.02.1929, pentru Octavian Goga) – o serie de discursuri, conferințe, articole și scrisori ale Alexandrinei Gr.
Cantacuzino, vizavi de diverse aspecte (probleme culturale, naționale și sociale; mișcarea feministă; cuvântări, articicole și scrisori în limba franceză, redactate cu diverse ocazii).
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția temporară de carte “Domnițe și domni celebri”, expoziție ce poate fi vizitată în perioada 01.07.2025 – 31.07.2025, de marți până duminică, între orele 09.00 – 17.00.
Vă așteptăm cu mult drag la Muzeu!