Expoziția de carte “Autori români în Biblioteca poetului O. Goga”

(25.04.2025 – 18.05.2025)

Una dintre valorile supreme ale vieții umane, literatura a influențat absolut toate domeniile activității publice, motivând necontenit procesul de constituire a civilizației umane.

Având diverse sensuri, în funcție de uz, termenul “literatură”, în linii mari, poate desemna orice înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la scrisori, însă, într-un sens mai considerat, se referă la un text cu formă fizică (precum hârtia sau altă formă portabilă), excluzând inscripțiile sau mijloacele de comunicare digitale. 

Un mare iubitor de lectură, O. Goga a constituit o bibliotecă cu peste 6.000 volume, întorcându-se cu numeroase cărți de o valoare excepțională inclusiv din peregrinările în afara țării.

Păstrate cu multă grijă, darurile livrești primite de-a lungul vieții sunt expuse și astăzi pe rafturile Bibliotecii confecționate din lemn de stejar, o marte parte dintre acestea făcând obiectul expozițiilor tematice organizate în cadrul Muzeului de la Ciucea.
Vineri, a fost inaugurată expoziția temporară de carte “Autori români în Biblioteca poetului O. Goga”, în cadrul căreia sunt prezentate 5 volume ale unor conaționali de-ai noștri, unele dăruite poetului cu autografe olografe și dedicații enunțate.
În rândurile de mai jos, am spicuit spre încântarea publicului iubitor de lectură câte ceva despre volumele expuse ce redau patina timpului trecut cu repeziciunea gândurilor emanate de mintea reverberantă a scriitorului.
Cartea “Comoara. Akim. Ave, Maria!”, editată la București în 1923, a fost scrisă de Victor Eftimiu (24.01.1889 – 27.11.1972): dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător român de origine macedoromână, membru titular al Academiei Române (din 31.05.1948), director al teatrelor “Comedia” (1913) și “Național” (1920, 1930, 1944-1945), director general al teatrelor (1920), al Teatrului Național și al Operei din Cluj (01.08.1927 – 31.12.1927), colaborator al mai multor ziare și reviste ale vremii (inclusiv “Luceafărul” , “Viața literară”, “Țara noastră”), laureat al Premiului Național pentru Literatură (1932). Cartea conține o dedicație adresată poetului Octavian Goga.
Opera lui Tudor Arghezi, “Ce-ai cu mine, vântule?” (Povestirile boabei și ale fărâmei) a văzut lumina tiparului la Fundația pentru literatură și artă “Regele Carol II”, în 1937.
Cartea “Se face ziuă” a scriitorului, poetului și dramaturgului Zaharia Bârsan (fondatorul și primul director al Teatrului Național din Cluj) descrie un episod dramatic din revoluția lui Horia, o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale.
Volumul I al cărții “Cronicari și istorici români din Transilvania” (ediție comentată de prof. univ. I. Lupaș) a apărut sub îngrijirea prof. univ. Nicolae Cârtojan (autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist român, membru al Academiei Americane de Medievistică – 1929, membru titular al Academiei Române – 1941, Doctor honoris causa al Universității din Padova – 1942), în rubrica “Clasici români comentați”, la editura craioveană “Scrisul românesc”, în 1933.
Opera “Țară” a poetului, scriitorului și diplomatului român Aron Cotruș (02.01.1891 – 01.11.1961), membru al Societăţii Scriitorilor Români (1920), distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1926, 1943), considerat o personalitate a exilului românesc, apreciat ca fiind cel mai mare poet ardelean din vremea sa, cunoscut prin limbajul tumultuos şi vehement prin care-şi exprima revolta faţă de nedreptăţile sociale, a apărut la Tiparul “Bucovina” în 1937.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25.04.2025 – 25.05.2025.

Vă așteptăm cu mult drag la Muzeu!