(08.09.2025 – 30.09.2025)
Politicianul liberal și scriitorul maghiar József Eötvös (03.09.1813, Buda, Imperiul Austriac – 02.02.1871, Pesta, Austro-Ungaria) este tatăl fizicianului Loránd Eötvös (27.07.1848, Buda, Imperiul Austriac – 08.04.1919, Budapesta, Republica Sovietică Ungaria), cunoscut pentru studiile în domeniul gravitației (efectuarea așa-numitului experiment Loránd Eötvös) și legate de dependența tensiunii superficiale de temperatură. Începând cu anul 1841, spre nemulțumirea majorității opiniei publice, József Eötvös se pronunțase pentru emanciparea evreilor din Ungaria, la inițiativa acestuia în 1848 Parlamentul adoptând legea pentru egalitatea în drepturi a evreilor. Deoarece punerea în aplicare a legii se lovise de opoziția cercurilor naționaliste, după înfrângerea Revoluției Maghiare de la 1848 legea fusese abrogată.
Din cauza unor divergențe cu radicalul Lajos Kossuth (un revoluționar maghiar de origine germană și slovacă, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848), se retrăsese la München, după Patenta din Februarie revenind în Ungaria ca adept al loialiștilor (care preconizau reconcilierea cu Austria).
Unul din colaboratorii fideli ai juristului și omului politic maghiar Ferenc Deák de Kehida (ministrul justiției Ungariei în prima parte a Revoluției Maghiare din 1848-1849, cunoscut drept “înțeleptul națiunii”), el a reușit, împreună cu acesta și cu István Széchenyi (conte de Széchenyi, un politician, scriitor, polihistor, economist, ministru al transporturilor, numit de către Lajos Kossuth “cel mai mare ungur”, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari, datorită ideilor, activității și influenței sale fiind considerat creatorul noii Ungarii moderne) constituirea “fracțiunii pacifiste” din timpul erei liberale (1860 – 1867). Între anii 1866 – 1871, a fost președinte al Academiei Maghiare de Științe, numele actual al căreia (Magyar Tudományos Akadémia) datează din 1845. În calitate de ministru al educației, József Eötvös a susținut înființarea la Cluj a unei universități cu predare în limbile maghiară, română și germană.
Lucrarea sa “A nemzetiségi kérdés” (“Chestiunea de naționalitate”) a fost tradusă în română (1906) de către Sever Bocu (politician român, economist, ziarist, redactor la ziarul arădean “Tribuna”), unul dintre fruntașii Partidului Național Român (ulterior – Partidul Național Țărănesc), deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu.
Promotor activ al dezvoltării vieții civice maghiare, a fost și ministrul afacerilor religioase și educaționale în primul guvern civic maghiar independent, condus de contele Lajos Batthyány de Németújvár (primul prim-ministru al Ungariei, care și-a exercitat mandatul în timpul Revoluției Maghiare din 1848-1849) și în guvernul politicianului aristocratic Gyula (prim-ministru al Regatului Ungariei între 1867 și 1871, temporar ministru de finanțe al monarhiei și ministru al apărării naționale al Ungariei), iar apoi (între 1871 și 1879) ministru adjunct de externe al monarhiei austro-ungare.
Îndeplinindu-și rolul public, Eötvös a avut în permanență în vedere obiectivele construirii națiunii, modernizării societății și statului și cultivării unei clase de mijloc în Ungaria, urmând crezul lui Kölcsey de “patrie și progres”.
Lucrarea în două volume a lui Eötvös József intitulată “Ideile dominante ale secolului al XIX-lea și impactul lor asupra statului” îi atribuie științei politice rolul esențial de interpretare a ideilor dominante ale epocii: “reordonarea” statului.
Arătând, în operele sale, un interes deosebit pentru istoria și dezvoltarea civică a țării sale, Eötvös József îi oferă un loc deosebit credinței în procesul educațional-cultural, manifestându-și loialitatea față de cele mai nobile tradiții maghiare ale liberalismului secolului trecut.
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția inedită de carte “Discursurile Baronului Eötvös József” (expoziție on-line), în cadrul căreia sunt prezentate trei volume conținând discursuri politice, comemorative și ceremoniale ale unei figuri proeminente a literaturii romantice maghiare, operele căruia au criticat relațiile feudale, contribuind la crearea literaturii maghiare moderne și a unei Ungarii liberale și democratice.
Vă dorim vizionare plăcută!