(11.11.2025)
Basarabia este denumirea dată de către Imperiul Rus în 1812 teritoriului Voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru, anexat prin Tratatul de la București (1812), odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (zona din sud cunoscută în limba turcă cu numele de Bugeac), cedate de către Imperiul Otoman după semnarea Tratatului de pace de la București, în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Atribuit adesea, în mod eronat, întregii regiuni a Moldovei de Est (corespunzătoare actualei Republici Moldova), termenul “Basarabia” desemna, inițial, doar stepa Bugeacului (o mică zonă din sudul regiunii) care, în Evul Mediu, fusese sub controlul dinastiei Basarabilor din Țara Românească. Extinderea denumirii asupra întregii Moldove de Est a constituit o politică deliberată a Imperiului Rus după anexarea teritoriului de la Principatul Moldovei (1812).
Intenționând ștergerea legăturilor cultural-istorice ale regiunii cu populația moldovenească românofobă și integrarea acesteia în cadrul Imperiului, prin impunerea denumirii de Basarabia asupra întregului teritoriu anexat, administrația rusă “a creat” “o nouă identitate teritorială”, urmărind, de facto, separarea populației locale de veritabilele rădăcini istorice moldovenești.
Procesul fusese accentuat atât prin recurgerea la diverse politici de rusificare (schimbări în administrație, educație, limbă etc.), cât și prin colonizarea unor grupuri etnice neromânești, în vederea modificării echilibrului demografic.
Astfel, termenul “Basarabia” devenise sinonim cu întregul teritoriu dintre Prut și Nistru (utilizare persistentă și actualmente), deși denumirea n-a fost niciodată folosită de către populația locală pentru desemnarea întregului teritoriu înaintea anexării ruse.
Și în prezent, atribuirea termenului menționat este una eronată, deoarece ignoră cu desăvârșirea atât identitatea moldovenească mai largă a regiunii, cât și faptul cunoașterii inițiale sub această denumire doar a unei părți din teritoriul specificat.
Statutul politic al Basarabiei a fost schimbător în decursul istoriei: de la gubernie rusească, la Republică Democrată Moldovenească, apoi provincie a României, republică unională sovietică (RSSM) și, în cele din urmă, după destrămarea URSS, Republica Moldova independentă și suverană.
Deși teritoriul Basarabiei (în sens larg) se împarte actualmente între Republica Moldova și Ucraina, denumirea se referă cel mai frecvent la statutul actual de stat independent al Republicii Moldova.
Din punct de vedere politic, problema Basarabiei, în lucrarea prezentată (fragment din teză de doctorat), a reprezentat unul dintre cele mai importante subiecte inclusiv în relațiile moldo-americane din perioada interbelică, SUA fiind singura țară care, având relații diplomatice cu Statul Român, refuzase recunoașterea suveranității României în Basarabia.
Având drept scop disecarea și explicarea ofensivei diplomației românești, coordonate de Carol Davida în anii 1930-1933, în vederea schimbării atitudinii specificate și a intenționării obținerii recunoașterii unirii cu Basarabia de către Washington, autorul lucrării încearcă reconstituirea activității diplomatice, între anii 1930-1931 și 1932-1933, reliefând învingerea treptată a rezistenței americane și realizarea recunoașterii de facto a unirii Basarabiei cu România de către SUA. Analizând rezultatele obținute de către diplomația românească în perioada specificată, autorul explică esența dezbaterii istoriografice privind această recunoaștere.
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția inedită de carte (online) din Biblioteca poetului “Statutului politic al Basarabiei”, propunându-vă familiarizarea cu una dintre problemele complexe, cu rădăcini istorice profunde, problemă implicând o serie de aspecte controversate, precum alipirea Basarabiei la alte state și revendicările teritoriale dintre România, URSS (ulterior – Republica Moldova și Ucraina) și Rusia.
Problema a redevenit una extrem de importantă și actuală mai ales în contextul războiului ruso-ucrainean declanșat în 2022, considerat cel mai sângeros conflict armat din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Vă dorim lectură și vizionare plăcută!