141 ani de la nașterea poetului Ady Endre



In data de 22 noiembrie 1877 s-a nășcut în localitatea Mecenţiu din județul Sălaj poetul Ady Endre, localitate care, din 1957, îi poartă numele în semn de preţuire a posterităţii. Provenit dintr-o familie de mici nobili scăpătaţi, tatăl său, Ady Lorinc (1851-1929) era legat de vechea nobilime latifundiară maghiară, mai degrabă prin aspiraţii decât printr-o situaţie materială prosper și mama, Pásztor Mária (1858-1937), se trăgea dintr-o familie de preoţi reformaţi.
Poet și publicist remarcabil al literaturii maghaire, este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creația sa poetică, simbolistă fiind influențată de Baudelaire, Verlaine. Printre temele sale poetice se regăsesc toate domeniile mai importante ale existenței umane (dragostea, moartea, religia, banii, războiul). Poetul a fost un patriot, un revoluționar și un european exemplar. Volumul Új versek reprezintă o adevărată piatră de hotar în literatura maghiară, marcând nașterea poeziei maghiare moderne. Dar adevăratul succes vine odată cu al patrulea volum, Vér és arany, care îi va aduce și recunoașterea criticilor. Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci și ca jurnalist. O mare parte din poeziile și eseurile sale apar începând cu 1908 în primul număr al revistei literare Nyugat ("Occidentul"), al cărei colaborator va rămâne până la sfârșitul vieții, iar începând cu 1912 a devenit și unul dintre redactorii revistei.
În contextul istoric și literar al vremii între poetul maghiar Ady Endre și poetul român Octavian Goga s-a născut o prietenie ce avea să dăinuie și după dispariția fizică a acelui dintâi. Prietenia dintre cei doi poeţi nu avea la bază doar preţuirea reciprocă, a operelor poetice , ci atitudinea lor se baza mai ales pe idealuri comune, de recunoaștere a necesităţii luptei în comun a celor două naţiuni, română și maghiară împotriva Imperiului. Despre autodeterminare naţională în cadrul Imperiului vorbeau în discursurile lor și Octavian Goga și Ady Endre, dar soluţiile lor comune se opreau acolo unde naţionalismul fiecăruia intra în joc.  Soluţiile pe care le învedera fiecare erau diferite, numindu-se fie România Mare - pentru Goga, fie Ungaria Mare - pentru Ady. Din această diferenţă de opinii au rezultat ideile din cele două scrisori pe care Ady i le-a adresat lui Goga prin intermendiul ziarului „Világ” (1914).
Nu întâmplător, în memoria acestei prietenii și pretuiri reciproce, proprietatea de la Ciucea, acum Muzeul Memorial “Octavian Goga” a fost cumpărată de poetul Octavian Goga în anul 1920, de la Cinska Boncza văduva poetului Ady Endre, fiind locul în care cei doi locuiseră între anii 1915-1917. Pe locul vechiului conac, o clădire cu un nivel și dimensiuni modeste având la fațadă deschideri cu arcade gotice și un turn crenelat în vechea tradiție a arhitecturii provinciale neogotice din Imperiul Austro-Ungar, între 1921 și 1926 Goga a clădit un imobil nou, păstrând în parte zidul și fundația celui vechi, extinzându-i suprafața și adăugându-i încă un nivel, cu ferestre ample și arcade semicirculare la parter. La o mica distanță de Castel se află corpul de clădire, unde a locuit Ady Endre între anii 1915-1917 și care a devenit prin tradiție ,,Casa Ady Endre”. După înființarea Muzeului Memorial, în 1967, Veturia Goga a deschis aici o expoziție etnografică cu obiecte din colecția familiei: ceramică și piese de mobilier românesc și mobilier maghiar pictat, de o mare frumusețe și diversitate, unele piese datând din sec. al XVIII-lea. În prezent ,,Casa Ady Endre” găzduiește o frumoasă expoziție memorială dedicată vieții și operei poetului maghiar Ady Endre, realizată în colaborare cu Muzeul de literatură ,,Petofi Sandor” din Budapesta, prin mijlocirea Consulatului maghiar din Cluj-Napoca.
 Vă așteptăm să vizitați "Casa Ady Endre" din cadrul Muzeului Memorial "Octavian Goga"!